Diaspora, antreprenorii și investițiile: România trebuie să devină o țară în care merită să construiești

Românii din diaspora nu mai vor să fie priviți doar ca o sursă de bani sau ca un electorat ocazional. Ei își doresc respect, reprezentare, servicii consulare…

· Antreprenoriat · 53 vizualizări

Diaspora se simte astăzi departe nu doar geografic, ci și față de instituțiile statului român. Milioane de români muncesc, construiesc afaceri, cresc familii și contribuie la dezvoltarea comunităților în care trăiesc, dar relația lor cu România rămâne adesea redusă la discursuri festive, la sumele trimise acasă și la votul cerut în campaniile electorale.

Românii din diaspora nu mai vor să fie priviți doar ca o sursă de bani sau ca un electorat ocazional. Ei își doresc respect, reprezentare, servicii consulare eficiente și posibilitatea reală de a participa la dezvoltarea țării. Vor să știe că experiența acumulată în străinătate este apreciată, că pregătirea profesională le este recunoscută și că, dacă se întorc sau investesc în România, nu vor fi întâmpinați de birocrație, instabilitate și neîncredere.

Cunosc această realitate din propria experiență. Am plecat din România, am muncit în diaspora și am construit afaceri într-un sistem în care regulile sunt, în general, clare, iar antreprenorul poate să își facă un plan. Nu pentru că alte state ar fi perfecte, ci pentru că au înțeles un principiu simplu: fără oameni care muncesc, investesc, creează locuri de muncă și își asumă riscuri nu poate exista prosperitate.

Mulți români plecați nu au renunțat la România. Ei continuă să-și ajute familiile, cumpără locuințe, susțin comunități și visează, poate, să revină într-o zi. Dar întoarcerea nu poate fi construită doar pe emoție. Patriotismul nu poate înlocui siguranța economică, infrastructura, școlile bune, serviciile medicale și un stat care își respectă cetățenii.

De aceea, Alianța Strategie pentru România consideră că politica pentru diaspora trebuie legată direct de antreprenoriat, investiții și dezvoltarea economiei naționale. România trebuie să creeze condițiile prin care capitalul, experiența și relațiile internaționale ale diasporei să poată contribui la dezvoltarea țării în condiții corecte, transparente și predictibile.

Antreprenorul nu trebuie tratat ca un suspect

În România, antreprenorii aud frecvent că reprezintă „motorul economiei”. În realitate, prea mulți sunt tratați ca niște suspecți permanenți: controlați fără criterii clare, împovărați de proceduri, obligați să interpreteze legislație schimbătoare și puși în situația de a finanța statul atunci când instituțiile publice nu își plătesc facturile la timp.

Un antreprenor nu solicită privilegii. El are nevoie de reguli stabile, concurență corectă, administrație funcțională și libertatea de a-și dezvolta afacerea. Are nevoie să știe ce taxe va plăti, ce investiții poate planifica și în cât timp va primi un răspuns de la o instituție.

ASR susține o economie de piață bazată pe inițiativă privată, protejarea proprietății și respectarea contractelor. Statul trebuie să devină un partener corect, nu un obstacol. Aceasta înseamnă consultare reală înaintea modificărilor fiscale, termene clare, eliminarea procedurilor redundante și un singur punct digital de contact pentru relația dintre companie și administrație.

Predictibilitatea fiscală nu este un cadou oferit mediului de afaceri. Este o condiție pentru investiții. Nicio companie serioasă nu poate decide construirea unei fabrici, deschiderea unei unități de producție sau angajarea a sute de oameni atunci când regulile se pot modifica de la o lună la alta.

România are nevoie de un adevărat contract de stabilitate și încredere cu antreprenorii: statul să nu schimbe regulile peste noapte, să își plătească obligațiile la timp și să sancționeze concurența neloială, iar companiile să respecte legea, angajații și contribuțiile datorate societății.

Investiții care produc valoare, nu doar consum

Nu este suficient să atragem orice fel de capital și să numim orice cheltuială „investiție”. România trebuie să stabilească domeniile în care dorește să devină competitivă și să orienteze infrastructura, educația și diplomația economică spre aceste obiective.

Avem nevoie de investiții care dezvoltă producția, creează lanțuri economice în România, pregătesc forță de muncă și păstrează o parte cât mai mare din valoarea adăugată în țară. Trebuie să trecem de la economia bazată în principal pe consum, importuri și forță de muncă ieftină la o economie care produce, procesează, inovează și exportă.

România dispune de o poziție geografică importantă, de acces la Dunăre și Marea Neagră, de resurse energetice, teren agricol, capacitate industrială și oameni bine pregătiți. Aceste avantaje nu se transformă automat în prosperitate. Ele trebuie unite printr-o strategie națională coerentă.

Infrastructura rutieră și feroviară, Portul Constanța, capacitățile logistice, rețelele energetice și parcurile industriale trebuie privite ca părți ale aceluiași proiect economic. O investiție nu se oprește la poarta unei fabrici. Ea depinde de drumuri, energie, furnizori, personal calificat, administrație și acces la piețe.

În agricultură, România trebuie să treacă de la exportul de materie primă la depozitare, procesare și comercializare inteligentă. Nu este normal să exportăm cereale și să importăm produse alimentare cu valoare adăugată. Investițiile în irigații, silozuri, centre logistice, cooperative funcționale și industrie alimentară pot transforma satul românesc într-un spațiu al producției moderne, nu într-un teritoriu abandonat.

În energie, tranziția trebuie făcută responsabil. România are nevoie de capacități noi de producție, rețele modernizate și prețuri care să permită industriei să rămână competitivă. Fără securitate energetică nu poate exista securitate economică.

Capitalul românesc trebuie ajutat să crească

România are nevoie de investiții străine serioase, dar are în aceeași măsură nevoie de capital românesc puternic. Cele două nu trebuie puse în opoziție. Un stat inteligent atrage companii internaționale, dar creează și condiții pentru ca întreprinderile autohtone să devină furnizori, să se dezvolte și să intre pe piețe externe.

IMM-urile reprezintă o parte esențială a economiei, însă accesul lor la finanțare rămâne dificil. Programele publice sunt adesea complicate, schimbătoare sau construite fără consultarea celor care conduc efectiv o afacere. ASR susține instrumente de finanțare transparente, garanții orientate către investiții productive și evaluarea programelor în funcție de rezultatele obținute: locuri de muncă stabile, productivitate, exporturi și dezvoltare regională.

Banul public trebuie direcționat către proiecte care produc efecte economice măsurabile. Avem nevoie de auditarea cheltuielilor statului, eliminarea risipei și prioritizarea investițiilor. Fiecare proiect major trebuie să aibă obiective, termene, responsabili și indicatori publici de performanță.

Diaspora poate deveni un investitor strategic

Românii din străinătate au acumulat nu numai capital financiar, ci și cunoștințe, disciplină profesională, tehnologii, contacte și experiență administrativă. România trebuie să transforme această resursă într-un parteneriat național.

ASR propune construirea unui cadru dedicat celor care doresc să deschidă o afacere, să investească sau să revină în țară. Un antreprenor din diaspora nu trebuie trimis de la o instituție la alta și obligat să descopere singur procedurile. El trebuie să aibă un punct unic de informare și sprijin, termene clare și acces transparent la oportunitățile de investiții.

Susținem dezvoltarea unor mecanisme de co-investiție Diaspora–România, prin care capitalul privat să poată fi asociat cu proiecte locale și regionale bine evaluate. Aceste instrumente trebuie administrate profesionist, ferite de influență politică și supuse unui control public riguros.

Diaspora poate contribui la dezvoltarea unor întreprinderi în producție, construcții, agricultură, tehnologie, sănătate, turism și servicii. Dar oamenii vor investi numai dacă au încredere că proprietatea le este protejată, contractele sunt respectate, iar regulile nu sunt schimbate în timpul jocului.

Trebuie, de asemenea, să recunoaștem calificările dobândite în străinătate și să facilităm întoarcerea specialiștilor. Un român care a acumulat experiență într-o companie europeană, într-un spital, pe un șantier, într-o universitate sau într-o administrație performantă nu trebuie privit ca un străin atunci când revine acasă.

Educația profesională trebuie legată de economia reală

Antreprenorii se confruntă cu o lipsă gravă de personal calificat. România are nevoie de învățământ profesional și dual construit împreună cu mediul privat, de practică plătită și de meserii respectate.

Nu putem vorbi despre reindustrializare fără ingineri, electricieni, instalatori, mecanici, sudori, tehnicieni și specialiști în noile tehnologii. O țară care nu își pregătește oamenii pentru economia reală va continua să importe atât produse, cât și forță de muncă, în timp ce propriii cetățeni pleacă în străinătate.

Educația financiară și antreprenorială trebuie să înceapă din școală. Tinerii trebuie să înțeleagă ce înseamnă un buget, o investiție, un contract, un credit și responsabilitatea administrării unei afaceri. România nu are nevoie doar de oameni care își caută un loc de muncă, ci și de oameni capabili să creeze locuri de muncă.

Un stat evaluat după rezultate

Încrederea nu va reveni prin discursuri. Ea poate fi reconstruită numai prin rezultate și transparență. Instituțiile trebuie evaluate periodic, contractele publice trebuie publicate, iar cetățeanul trebuie să poată vedea ce s-a promis, ce s-a realizat, cât a costat și cine răspunde pentru întârzieri.

ASR nu promite minuni și nu susține că toate problemele pot fi rezolvate într-un singur mandat. Propunem însă o schimbare de metodă: strategie în locul improvizației, reguli în locul excepțiilor, competență în locul numirilor politice și investiții în locul risipei.

Diaspora trebuie să simtă că România o respectă. Antreprenorii trebuie să știe că munca și riscul lor sunt apreciate. Investitorii trebuie să găsească un stat previzibil și o administrație profesionistă. Tinerii trebuie să aibă motive să rămână, iar cei plecați trebuie să aibă motive să se întoarcă sau să investească.

România nu duce lipsă de resurse și nici de oameni capabili. Ceea ce i-a lipsit prea mult timp a fost o strategie care să unească aceste forțe într-un proiect național coerent.

Acesta este angajamentul Alianței Strategie pentru România: un stat care respectă cetățeanul, sprijină inițiativa privată și transformă potențialul țării în prosperitate reală.

Strategie pentru prezent. Viitor pentru România.

de Dumitru Bârsan, președintele Alianței Strategie pentru România – ASR