Am citit declarațiile senatorului Marius Humelnicu privind transformarea diasporei într-o „resursă strategică” pentru România, prin crearea unei rețele globale a profesioniștilor români.
În calitate de președinte al Alianței Strategie pentru România (ASR) și de român care trăiește și muncește de mulți ani în străinătate, consider că această declarație are un puternic caracter populist.
De ce vorbim doar despre specialiștii din diaspora?
Dar muncitorii din construcții? Șoferii de camion? Îngrijitorii, agricultorii, lucrătorii din fabrici și depozite? Românii care muncesc din greu, uneori în condiții inacceptabile, nu reprezintă și ei o resursă strategică pentru România?
Cine îi ajută pe românii care astăzi se confruntă cu exploatarea la locul de muncă, locuințe improprii, abuzuri din partea unor angajatori sau agenții de recrutare și dificultăți în relația cu autoritățile din țările în care trăiesc?
Unde este statul român atunci când acești oameni au nevoie de el?
Este foarte ușor să vorbești despre potențialul diasporei, despre profesioniști și despre viitoare rețele globale. Este mult mai greu să construiești mecanisme reale prin care fiecare român din străinătate să beneficieze de sprijin, protecție și respect.
Nu contest valoarea specialiștilor români din întreaga lume. Dimpotrivă! Dar refuz ideea unei diaspore împărțite între români considerați strategici și români ale căror probleme cotidiene sunt ignorate.
Pentru ASR, fiecare român contează, indiferent de profesie, studii sau statut social.
România nu trebuie să-și amintească de diaspora doar atunci când are nevoie de investiții, competențe, voturi sau imagine politică.
Înainte de a construi rețele globale, haideți să construim o rețea reală de sprijin pentru românii care au nevoie de ajutor ACUM.
Diaspora nu este o resursă de exploatat politic. Diaspora înseamnă oameni, familii și destine.
Iar oamenii au nevoie de fapte, nu de noi declarații populiste.
Dumitru BârsanPreședinte – Alianța Strategie pentru România (ASR)