Aniversarea a 70 de ani de activitate ai secției de limba română a Universității de Studii Străine din Beijing este un moment pe care îl salut cu respect și bucurie. Potrivit relatării Radio China Internațional, evenimentul a reunit profesori, absolvenți și studenți, iar în deschidere tineri chinezi au recitat „Glosă” de Mihai Eminescu. Pentru noi, românii, asemenea gesturi au o semnificație aparte: limba și cultura noastră sunt cunoscute, studiate și prețuite la mii de kilometri de casă. (romanian.cri.cn)
În calitate de președinte al Alianței Strategie pentru România, transmit aprecierea mea profesorilor, traducătorilor și tuturor celor care au dedicat ani din viață apropierii dintre cele două culturi. În spatele unei asemenea aniversări se află muncă răbdătoare: generații de oameni care au învățat să ne înțeleagă limba, literatura și felul de a privi lumea.
Cred că România trebuie să răspundă acestui interes prin implicare. Prin sprijin pentru predarea limbii române, prin schimburi universitare, traduceri, burse și întâlniri între tineri. O relație durabilă între două țări se construiește și în sălile de curs, în biblioteci și prin prieteniile care se formează între oameni.
Pentru mine, cultura și economia sunt legate prin încredere. Un student care învață româna poate deveni, în timp, traducător, cercetător, diplomat sau partener al unor companii românești. Un tânăr român care studiază limba și realitățile Chinei poate ajuta întreprinderile noastre să înțeleagă mai bine această piață și să stabilească relații profesionale solide.
Consider că România are nevoie de o colaborare româno-chineză pragmatică, transparentă și orientată spre beneficii reciproce.
Susțin dezvoltarea acesteia în acord cu angajamentele europene și euroatlantice ale țării noastre, cu respect pentru interesul național și pentru regulile care protejează concurența și siguranța investițiilor.
Ca antreprenor, mă interesează rezultatele concrete: oportunități pentru producătorii români, acces la piețe, locuri de muncă și proiecte care aduc valoare în comunitățile noastre. Cooperarea trebuie judecată prin calitatea contractelor, seriozitatea partenerilor și beneficiile pe termen lung.
Văd oportunități care merită analizate în agricultură, procesarea alimentelor, logistică și schimburi comerciale. Portul Constanța, legăturile feroviare și capacitățile de depozitare ar putea face parte din proiecte bine fundamentate de conectare a producătorilor și piețelor. Fiecare propunere trebuie însă susținută de studii de fezabilitate, finanțare clară și responsabilități asumate.
În același timp, îmi doresc ca firmele românești, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii, să aibă un loc real în această cooperare. Să poată exporta, să participe la proiecte și să dezvolte produse cu valoare adăugată aici, în România.
Aniversarea de la Beijing ne oferă un prilej să privim spre viitor. Propun să folosim asemenea legături academice pentru a încuraja întâlniri între universități și mediul de afaceri, stagii pentru studenți și inițiative culturale comune. Astfel, cunoașterea reciprocă poate susține colaborări durabile.
Felicit comunitatea academică a Universității de Studii Străine din Beijing și pe toți cei care păstrează vie limba română în China. Munca lor merită recunoștința noastră și un răspuns pe măsură.
Îmi doresc o Românie care își cunoaște valoarea, își promovează cultura și construiește parteneriate cu demnitate, competență și obiective clare.
Dumitru BârsanPreședintele Alianței Strategie pentru România — ASR